marți, 17 martie 2015

Spălarea creierului prin poezie



   Poezia la apariţia ei, aşa cum au creat-o minunaţii noştri clasici: Eminescu, Alexandri, Coșbuc, era ca o povestire romantică ce punea în valoare frumuseţea şi muzicalitatea limbii noastre.
Dar de la o vreme nu mai este așa.
Începând cu generaţia vânduților poeți comuniști au dispărut frumuseţea şi romantismul din poeziile lor. Astfel mulți tineri din prezent cred că niște cuvinte 'așezate nebunește' reprezintă o poezie.
Pe lânga manipularea directă cum ar fi în cazul versurilor politice sau a celor religioase, 'spălarea creierului' se mai poate face și prin metode de schimbare a realității obiective cu o realitate relativă, irațională, recepționată conștient sau nu de către cititori.
Astfel poezia a devenit o înșiruire de gânduri rostogolite 'metaforizate'
Când nu poți exprima sau descrie ceva în cuvinte normale - apelezi la metafore. Deci metafora folosită în mod corect ajută la o înțelegere mai bună a ceea ce vrei să spui.
Dar culmea este că astăzi multe dintre poeziile, așa zise moderne, folosesc metafore în mod abuziv, de cele mai multe ori fiind stranii, bizare, care sunt ne la locul lor, complicând, încâlcind, aiurea conținutul.
O altă metodă, des folosită, e cea în care se folosește sensul unui cuvânt în contra balansare cu nonsensul lui.
Nu o să dau exemple, pentru a nu supăra pe nimeni, dar este plin internetul cu asemenea creații 'a la facebook'
Dacă ai răbdarea și te încăpățânezi să citești multe din asemenea specimene de poezii, ajungi să intri într-o depresie care-ți deformează raționamentul.
Din păcate multe dintre poezii nu sunt altceva decât o bulversare a logicii, devenind în final 'o spălătură de creier'

"De avem sau nu dreptate - Eminescu să ne judece!"

În aceeaşi categorie : Versuri moderne